Nicolae Densusianu - Dacia Preistorica...

Cover

Book Details

Author  Ioan Mihail Marduc
Publisher  Leichmann Weifert
Publication Date   June 23, 2012
ISBN 
Pages  1163

Description

O reminiscenţă despre numele eroilor Argonauţi în cântecele tradiţionale române,
Continuăm cu tradiţiunile românescî despre Medea.
După legendele vechi, Medea a fost răpită din palatul cel splendid al lui Aiete, din care curgeau patru isv<5re admirabile, săpate si construite de Vulcan, un isvor de lapte, altul de vin, al treilea de mir frumos mirositoriu si al patrulea de apa caldă şi rece l).
Aceeaşî tradiţiune despre Medea o aflăm în o seria de colinde românescî, carî, după cât cunôscem noi, se cântă numaî în părţile de jos ale Dunării.
Conţinutul acesteî legende este următoriul :
în nisce curtï domnesc! înalte, din cari curg în jos la ţeră treï isvôre, sede în legăn de argint una din cele maï frumése eroine ale cântecelor poporale. Ea cosă, chindisesce şi împletesce fir de aur, când etă, că în partea de jos a rîuluï se ivesce un caic, cu postav verde învelit, pe de asupra poleit (aurit). Este o cetă de eroî străini. Ei vin de peste marï se răpescă pe frumdsa fetiţă, se o trecă peste munţi, la alte curţi, la alţi pă¬rinţi. Si pe când ea versa lacremï duiése pentru despărţirea el de casa pă-rintescă şi de sortea, ce are s'o aştepte în o ţeră -necunoscută, el o con-soleză că nu o duc, ca r6bă se le fie, ci noră bună părinţilor, Dorn n ă Demnelor si stăpână argaţilor 2).
prin judeţul Ilfov, spre SV. de BucurescI, şi se varsă în Argeş lângă satul Ghimpaţi.

Séû în altă variantă din com. Brădeanu (jud. Buzëù):
Se fie D 6 m n a D 6 m n e l o r
Stăpâna argaţilor. Frumosa eroină, pe care o celebreză acesta serie de colinde, portă diferite numiri.
Sus în vêrf la ceste curţi Treï isvore curg spre jur, Se scobdră jos la ţeră . . . Dar în legăn cine-mî sade ? Tot (cutare) D'ochiî-şî-negri, 'Mi cosia si-mî chindisia . . . Ia uitaÇi-vê la vale Pe sub zare, pe sub suVo ! Si-mï vëdura d'un caic Cu postav verde 'nvelit . . .

Stăpâna argaţilor?
Acesta espresiune ni se repetă în continuu, în mod nevariabil, în tôte cântecele tradiţionale române, ce se refer la răpirea acestei încântătdre prin-cipese din curţile înalte domnescî de lângă vadul Brăilei.
încă în timpurile clasice, etimologia terminuluî epic de 'Apjovaorat a-junsese se fie cu totul neînţelesă. lason şi ceï alaltï sotï aï sëï, ne spun autoriï vecH, s'aù numit Argonauţi, fiind-cà eï calëtorise cu corabia Argo 1). însă de unde derivă numele corăbiei Argo? A rcmas o enigmă 2).
Cu totul altă semnifîcaţiune şi altă formă a trebuit se aibă la început în poesia poporală cuvântul 'ApYOvaOrat.
După cum seim, iniţiativa espediţiuniî asupra Colchilor şi a capitalei lui Aiete o luase Pelasgiî din Thessalia.
în epoca homerică Thessalia, renumită pentru câmpiile şi păşunile sale fertile, ne apare sub numele de Argo s, ".Ar/pc IIsAaaTr/.ôv. Mai mult încă, El a da întregă a fost o-dată numită Argo s 3). în Iliada luï Homer, lo-cuitorii Eladeï ne apar sub numele de 'Arsţsw., cr într'o epocă maï depărtată ei erau numiţi 'Ap^e'-âSat, Argeadae.
După geograful Strabo, "A.oyo; era un cuvent de origine macedonică şi thessalică, adecă pclasgă. înţelesul seu în timpurile din urmă ale anticităţiî era câmp (~=5!&v), 6r după Stephan Byzantinul tôte câmpurile situate lângă mare se numiau af/foc 4).
în limba română argaţi (sing, argat) se numesc lucrătorii moşielor seu câmpului 5); un cuvent, însă, pe care-1 aflăm întrebuinţat numai in părţile de lângă Marea negră si Dunăre.

Ea maï arc şi epitetul do «Ochii-şî negrit». Regele Aicte avuse doue fice. Cea maï mare măritată după Phrixus, p^rtă în poemele greccscî numele de Chalciopc a-decă «Ochî-albastri». Despre o eroină cu acclaşî epitet de «Ochî-albastri»

Pe teritoriul comunei Cislău, în apropiere de cătunul Buda, şi în mijlocul uneî pădurt seculare, se maî cunosc si astă-dî ruinele unuî palat fortificat, numit adese orî cetatea Dômneï Nega, de unde ţeran'u scoteau până în dilele

Customer Reviews

Blacklist